Ziua începe cu licăriri mărunte și sacadate ale
neonului din baie. Ochii se deschid încet și incert. Scutură rezidurile viselor
impregnate de noaptea ce tocmai a trecut. Cercetează analitic dușmanul din
reflexie. Face semne clare. Încercuiește slăbiciuni și contruiește planul de
război. Lumina rece o face să creadă că vede clar, tot ce este de văzut.
Cearcăne sub ochi, linii în colțurile gurii, urechi prea mari, linia părului
prea sus, pielea prea albă, dinții prea strâmbi, gene prea scurte, sâni prea
mici, solduri prea late, talia prea nedefinită. Creionel roșu taie
încercuiește, evidențiază și neliniștește.
Războiul e început de mult și deși imaginea adversarului din oglindă pare
să se schimbe des, conflictul nu pare să se oprescă. E obosită, dar nu pare
să-și amintească viață în momente de pace. Armele și peinsajul se schimbă,
conflicul și suferința rămân neschimbate. Începe cu fondul de ten pentru a
masca minele, rimelul desenează tranșeele, rujul vasă sângele dușmanilor.
Tactica funționează și punctele sunt încet, încet cucerite. Se anunță victoria
la orizont. Se privește mai frumoasă ca niciodată, dar nu se vede. O lacrimă
duce ploaie pe front și planul se năruie. Alte zone vulnerabile apar și parcă
nu mai este vlagă pentru a le face față...
Dușmanul din oglindă rânjește și fata de vizavi plânge. Plâns înăbușit al
unui veteran de război ce încă nu poate să înțeleagă viața de după el.
Scrâșnete și coșmaruri impregnate pe retină deformează realitatea cu trupuri
străine. Ea le privește și nu întelege de ce nu e și al ei așa. 10 pași șimpli
și rețele succesului nu o învață cum să guste din fericire. Ea încă nu știe că
lucrurile simple sunt cele făcute din iubire.
No comments:
Post a Comment